_{2,7 km de drum cu statut juridic ambiguu, mii de mașini parcate printre stejari în fiecare weekend, și o soluție integrată de mobilitate sustenabilă care există deja pe hârtie — dar nu și în realitate}

Dacă te plimbi sâmbăta dimineața prin Pădurea Băneasa dinspre Aleea Privighetorilor, vei vedea ceva ce nu se potrivește cu niciun concept de pădure urbană europeană: zeci, uneori sute de mașini parcate haotic pe alei, pe iarbă, între arbori. Un parcagiu informal — niciunul autorizat, toți cu câte 5-10 lei taxa— te direcționează cu gesturi largi printre trunchiuri.
Poliția Locală este prezentă uneori. Și nu face nimic.

Aceasta este realitatea Văii Moldovei în 2026. Nu un drum forestier dintr-o pădure îndepărtată. Unul dintre principalele puncte de intrare în ultima pădure mare a Capitalei.



Ce este, de fapt, Vadul Moldovei — și de ce nimeni nu știe sigur


Strada Vadul Moldovei are 2,7 km. Pornește din Aleea Privighetorilor, trece pe lângă Grădina Zoologică și ajunge la Aleea Teișani, lângă Centura Bucureștiului. Pe ea se intră în cartierul Greenfield — una dintre cele mai mari dezvoltări rezidențiale din nordul Capitalei, cu peste 6.000 de locuitori — dar și la mai multe restaurante, la Federația Română de Tir și la Grădina Zoologică.

Statutul juridic al acestui drum este, după zeci de ani de dispute, un labirint: instanța l-a declarat definitiv drum forestier, ceea ce înseamnă că, în baza art. 113, alin. (2) din Codul Silvic, este închis circulației publice și poate fi utilizat doar pentru gestionarea pădurilor sau accesul proprietarilor riverani. Și totuși, de la restaurante la Grădina Zoo, traficul auto circulă nestingherit pe o parte a lui.

"Romsilva nu a închis de tot drumul Vadul Moldovei. La capătul căruia, în apropierea Grădinii Zoologice, funcționează mai multe restaurante, iar clienții acestora au acces nestingherit cu autoturismele." — Adevărul, aprilie 2026

Cum a ajuns drumul blocat la Guvern — și de ce stă acolo din 2020

Povestea blocajului administrativ este, în sine, un studiu de caz al birocrației românești. Drumul a fost scos din fondul forestier național prin Hotărârea de Guvern nr. 1068 din 18 septembrie 1972 — același act normativ care a reglementat și celelalte drumuri de acces spre zonele de agrement ale Bănesei. Era, în intenția legiuitorului de atunci, un drum public.

Deceniile au adăugat complicații. Documentația pentru transferul formal al drumului din administrarea Romsilva în cea a Primăriei Municipiului București — în baza Legii nr. 192/2010 — a fost finalizată și depusă la Guvern în aprilie 2020. S-au obținut avizele necesare, inclusiv de la Ministerul Mediului și de la Romsilva. Dosarul era, tehnic, complet.

Și de atunci stă. Guvernul nu a emis hotărârea de constatare a transferului. Fără această hotărâre, PMB nu poate prelua drumul, nu îl poate declara drum public, nu îl poate amenaja, nu îl poate reglementa. Parțial, blocajul s-a deblocat prin HCGMB nr. 100/2024 și HCGMB nr. 130/2024, care au permis un transfer temporar al unor tronsoane pe 5 ani. Dar situația rămâne fragilă și incompletă.

Lungime drum: 2,7 km (Aleea Privighetorilor — Aleea Teișani)
Statut juridic actual: Drum forestier (conform hotărârii judecătorești definitive)
Documentație depusă la Guvern: Aprilie 2020, în baza Legii 192/2010
Transfer parțial temporar: HCGMB 100/2024 și 130/2024 — 5 ani
Hotărâre definitivă de Guvern: Neemisă până în prezent



Dezastrul de weekend: Băneasa transformată în parcare

În lipsa unui statut clar și a unor soluții de parcare organizate, situația din teren a evoluat în direcția cea mai proastă cu putință. Fiecare weekend cu vreme bună transformă aleile din jurul Grădinii Zoologice și ale intrărilor în pădure într-o parcare informală de sute de mașini. Reportaje Digi24 au documentat fenomenul: oameni care parchează pe spații verzi, pe alei forestiere, printre arbori — plătind câte 5 lei unui parcagiu fără nicio autorizație, sub ochii Poliției Locale.
Efectele ecologice sunt reale și măsurabile: compactarea solului în jurul rădăcinilor arborilor reduce capacitatea lor de a absorbi apa și nutrienți. Emisiile auto produc particule fine (PM10 și PM2.5) care se depun pe vegetație.

Zgomotul motoarelor perturbă fauna. Și, poate cel mai paradoxal, mașinile ocupă tocmai aleile pe care familiile, cicliștii și alergătorii ar trebui să le folosească — transformând o pădure-parc teoretic destinată recreerii într-un spațiu impracticabil în weekend.

"În lipsa locurilor de parcare special amenajate, Pădurea Băneasa este transformată într-o imensă parcare la fiecare sfârșit de săptămână. Vizitatorii Grădinii Zoologice sunt nevoiți să își lase mașinile pe o alee din pădure." — Digi24

Ironia este completă: se interzice silvicultorilor să lucreze în pădure pentru a o proteja, dar se permite implicit sute de mașini să parcheze printre arbori în fiecare weekend.