_{O pădure de 150 de ani la porțile Capitalei — mai fragilă decât arată}

Există locuri care par nemișcate în timp. Pădurea Băneasa este unul dintre ele. Câțiva kilometri de la blocurile Capitalei, o lume complet diferită: frunze care foșnesc, umbre lungi de stejari, aer care miroase a humus și a răcoare. Zeci de mii de bucureșteni vin aici în fiecare weekend.

Dar puțini știu că această pădure ascunde o poveste mult mai dramatică decât aparența sa senină.

Băneasa nu a apărut din neant. Este o rămășiță vie a codrilor Vlăsiei — marea pădure care acoperea altădată câmpia munteană, de la poalele Carpaților până la Dunăre. Din acel imens rezervor de natură au mai rămas astăzi doar câteva insule. Băneasa este una dintre cele mai valoroase.


O pădure cu statut special — dar și cu fragilitate specială


Oficial, Pădurea Băneasa este clasificată în categoria funcțională 1.4A: Pădure Parc.

Nu e o pădure de producție. Nu se taie pentru lemn. Este gospodărită în regim de conservare, cu rol de protecție socială și ecologică. Toate cele 352 de hectare de fond forestier sunt destinate, în teorie, oamenilor — ca spațiu de recreere, filtru de aer, regulator de microclimat.
Dar tocmai această aparentă protecție ascunde o problemă serioasă. Arboretele Bănesei provin din lăstari, nu din sămânță — ceea ce înseamnă că structura lor biologică este mai slabă din start. Vitalitatea unui arbore crescut din lăstar este semnificativ mai redusă decât a unuia crescut din ghindă. Și cu o vârstă medie de peste 100 de ani, această pădure a ajuns la un prag critic.


"O pădure nu se protejează prin nonintervenție. Lipsa lucrărilor silvice nu înseamnă conservare, ci degradare lentă." — Document tehnic, Comisia de Mediu


Cine administrează, cine deține, cine decide?

Structura de proprietate a Bănesei este la fel de complexă ca istoria ei. Din cele 352 de hectare totale, 199 ha sunt proprietate publică a statului, administrate de Ocolul Silvic București prin Direcția Silvică Ilfov.

Alte 140 ha au revenit proprietarilor privați în urma legilor de retrocedare de după 1990, iar 13 ha sunt în administrarea unor unități militare.

Trupul central — Băneasa Nemțoaica, pe raza Sectorului 1 — este cel mai expus. Înconjurat de dezvoltări imobiliare, traversat de drumuri, frecventat zilnic de mii de vizitatori, acesta suportă o presiune antropică fără precedent.

Înțelegerea acestei structuri este esențială pentru oricine vrea să înțeleagă de ce lucrurile merg — sau nu merg — în Pădurea Băneasa.